Natura are modul ei propriu de a-si face declaratiile de dragoste. Trebuie doar sa le descoperim 
Transmit mai departe, catre voi toti:
Alm, Acin, Alunita, Cleo, Escu, Abbilbal, BlackCat, Mosu, Carmen, Armand, Coolnewz, Darael, Dojo, Tzipi, Lorena, Gabriela, Griska, SuperJa, M2, Dan Vaideanu, Vicu, Oleg, Ovidiu, Redsky, Scaietina, Se-cret, Sorin, Tetris, Tudor Enea, Dan – Turistclujan, Vera, Costin, Mihai Motrescu
Mama tacerilor de miercuri este Carmen
Happy WW!
MULTUMESC!
Cu intarziere, pentru ca, nu stiu de ce, am gasit comentariul tau in spam…
Happy Week si tie
Dormeai si ti-a ramas inima acolo?
Pentru toti cei care o vor descoperi?
Mult bine,
Alexandru.
“Dormeai si ti-a ramas inima acolo?”… Priceless
Alexandru, bine ai venit !
))))))
Mi-a placut mult mult comentariul tau
M-ai facut sa ma gandesc la inima mea
Vestile sunt bune, exista, e sanatoasa si e la locul ei
Uneori natura pare a fi mai frumoasa decat ar fi strict necesar… toata aceasta frumusete ne-a fost data ca sa ne bucuram de ea.
Iulisa, bine ai venit:)
Eu nu stiu cum fac dar sunt in stare sa ma bucur de fiecare frunza
Daca ti se mai intampla sa si dai peste minuni din astea… iti dai seama esti in extaz:)
Imi place poza ta… ma linisteste. Cunoastem declaratiile mamei natura…
Si mie mi-e foarte draga
mi s-a oprit respiratia! atata frumusete! cine afost cu ideea aceasta, plina de poezie?! superb cadru!
Happy WW!
Carmen draga, eu sunt cea care descopera inimi pe pasuni
Fotografia a fost facuta vara trecuta, in Apuseni, foarte aproape de Rosia Montana.
Inima mea este aici la tine pe blog
) !
Foarte reușită fotografie! Felicitări Digodana!
Sergiu, eu am gasit-o in Apuseni, in satul unde mi-am copilarit vacantele:)
Dupa cum se vede, o cam ia razna inima ta, da nu-i bai, o gasim noi si ti-o aducem inapoi
Fabulos!
Sa stii ca si eu m-am invartit o gramada in jurul ei, aproape nu imi venea sa cred ca e reala:)
Intâmplarea are mai mult geniu ca oamenii!
Dane, e atat de profund ce ai zis , ca orice comentariu ar fi de prisos.
Foarte frumoasa poza !
Cu tacutul in zia de miercuri, la mine e mai greu … ca prin natura mea, tip tare … Cu atat mai mult cu cat mi-au ramas ratonii orfani, of, of !
Tzipi, atunci vorbeste
Tu chiar ai o multime de fotografii care graiesc 
Imi pare rau de Ascutila… eu sper totusi sa se intoarca…
Sărut mâna Digodana !
În natură, ceea ce ne impresionează cel mai mult nu sunt legile sale, ci abaterile de la ele . Calmul nu pune probleme, nici nu obligă la reflecţii. Capriciile însă , sunt considerate acte patologice şi sunt cele dintâi care ne atrag atenţia. Întotdeauna !
Bine ai (re)venit, Sorin.
)) )
Cu multa dreptate graiesti, am reflectat multisor la ceea ce ai scris. Intr-adevar lucrurile care sunt normale si la locul lor trec, de multe ori nebagate in seama. Anomaliile ies in evidenta, intotdeauna.
(Si uite acuma imi explic eu, de ce, nu am putut trece neobservata, niciodata
Ha, ha, let me laugh ! Tocmai de aia e(sti) interesant(a), de aia te iubim !
Inima naturii ascunsă-n iarbă.
Ce frumos ai spus!
Multumesc pentru comentariu
multumeeeeeeeeeesc:) m-ai facut sa imi fie dor de acasa:)
Cu drag! Du-te-acasa!!!!
))
Pentru reincarcare de baterii
Un dar fabulos de inimos:), pe care as fi putut sa-l ratez! Multumesc, cu drag!
Cu mare drag si de la mine!
sufletist post
Vezi ce înseamna sa vezi pe lânga ce treci? Uneori pot aparea astfel de ocazii/clipe unice
Daaaaa! La gasit inimi in iarba sunt specialista!
Sa-mi sara inima din loc, chiar acolo-n Apuseni! Mi-amintesc perfect locul, cadrul, oamenii…tocmai am redescoperit-o si eu in folderul cu pozele facute atunci de Oleg!
By the way: maine trag o fuga sa imbratisez marea! Deocamdata, pe cea Neagra!
Ai de griji pe unde iti sare inima, unii poate nu o descopera si o calca in picioare
Da, fotografia este din seria celor facute cu ocazia “celebrei” excursii la Vartop, despre care am tot scris pe aici…
Ma bucur ca ai prins un pic de vacanta, sper sa aveti vreme buna!
Imi amintesc darul tau de a gasi adesea trifoi.. Cît despre inima (de) sunatoare ? Remarcabal
E superba !